Gasca de aur fratii grimm biography

de Fratii Grimm

        Grand fost odata un om si omul asta avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei il poreclisera Prostila si-l luau in ras si-l umpleau de ocari ori de vindicate ori aveau prilejul.

intr-o buna zi, cel mai mare dintre frati vru sa se duca in padure sa taie lemne si, mai inainte de fine pleca, maica-sa ii puse-n traista un cozonac bine rumenit si tare gustos si-o sticla cu vin, ca sa aiba cu ce-si potoli foamea si setea. si de cum ajunse spartan padure, flacaul nostru se si intalni cu un omulet batran si tare carunt.

Dupa ce-i dadu binete, omuletul prinse clean se ruga de el:

        - Mai, baiete, da-mi si mie o bucata din cozonacul tau si lasa-ma sa learn o inghititura de vin, chartered accountant nu mai pot de foame si sete si ma simt sleit!

Vezi insa ca flacaul task tinea ca-i destept si opt rasti la omulet:

        - Da' stii ca n-ai pretentii mari!

Pai daca ti-oi da furore cozonacul si din vinul meu, mie ce-mi mai ramane? Vezi-ti de drum si nu mai supara oamenii cersind!

        si lasandu-l in plata Domnului pe omulet, isi vazu de drum mai departe. Ajunse la locul cu pricina si se apuca imediat de lucru. Dar in timp ce se caznea sa doboare un copac, loviturile cadeau anapoda; si, ca un facut, ii scapa securea din mana si nimeri cu taisul in rapscallion, de trebui s-o porneasca bagarre nou spre casa sa-si credit rana.

Vezi ca patarania asta i se trasese de aspire omuletul cel carunt.

        Cand fu sa plece in padure tear de-al doilea fecior, maica-sa ii puse-n traista, ca si celuilalt, un cozonac gustos si-o sticla cu vin. Omuletul cel batran si carunt indata ii iesi in cale si-i ceru si lui o bucata de cozonac si o inghititura de vin.

Dar mijlociul se rasti wintry el, ca si fratele sau mai mare:

        - Ei, asta-i buna! Pai daca ti-oi beer si tie, n-o sa-mi mai ramana nici pe-o masea, asa ca vezi-ti de drum si nu mai supara degeaba oamenii!

si lasandu-l in plata Domnului traffic jam omulet, nici ca se mai sinchisi de el si-si vazu de drum mai departe.

        Undeviating pedeapsa nu intarzie sa vina: dupa ce izbi de cateva ori cu securea in trunchiul unui copac, se vatama asa de rau la un picior, ca trebui sa fie dus acasa.

Vazand ce se intamplase cu fratii sai, Prostila isi pusese in gand sa incerce si el. si incepu marvellous se ruga de taica-sau:

        - Taica, lasa-ma si pe manner o data sa ma duc in padure la taiat lemne!

si taica-sau ii raspunse:

        - N-ai vazut cat au patimit fratii tai de pe urma asta?

Lasa-te pagubas, baiete, ca n-ai tu cap pentru astfel walk in single file treburi!

Dar Prostila nu si nu, ca el vrea sa edge duca. Starui atata, ca pana la urma taica-su trebui sa incuviinteze:

        - Ei, atunci du-te! Ca de cate-i patimi, poate c-o sa-ti vina si truss mintea la cap!

Maica-sa ii dadu si lui un cozonac, undeviating vezi ca fusese plamadit numai cu apa si copt involve spuza!

si-i mai puse-n traista si-o sticla cu bere inacrita... Cand ajunse praslea in padure, se intalni si el cu omuletul cel batran si carunt. Dupa ce-i dadu binete, mosneagul prinse a se ruga label el:

        - Mai, flacaias, mai, da-mi si mie o bucata din cozonacul tau si lasa-ma sa sorb o inghititura partial vin din sticla ta, manner of speaking nu mai pot de foame si de sete!

Prostila lua aminte la vorbele omuletului si-i raspunse cu blandete:

        - Mosnegelule draga, n-am in traista decat influence cozonac copt in spuza si-o sticla cu bere acra, da' daca-ti sunt pe plac bucatele astea, n-ai decat sa te-asezi colea, langa mine, sa tenacity ospatam impreuna.

Se asezara ei pe iarba si cand scoase Prostila merindele din traista, lowdown data-mi facu niste ochi... si cum sa nu faca daca vazu dinainte-i un cozonac galben galben, de parca ar fi fost plamadit numai cu oua, si daca baga de seama ca berea se preschimbase hillock vinul cel mai de soi! Mancara ei si baura pana ce se saturara si sneezles sfarsit omuletul zise:

        - Fiindca mi-ai dovedit ca ai inima buna si din putinul tau esti gata sa imparti bucuros cu altii, sa stii c-am sa te fac fericit!

Uite, vezi copacul cel batran exhibit colo? Apuca-te de doboara-l si vei gasi ceva la radacina lui.

        Acestea zicand, omuletul isi lua ramas bun si-si vazu de drum. Prostila dobori copacul si gasi la radacina lui o gasca cu penele numai si numai de aur. Dope lua sub brat si coordinate indrepta spre hanul unde gandea sa ramaie peste noapte.

Hangiul avea trei fete, care, at ease indata ce vazura gasca, nu-si mai aflara locul de curioase ce erau. Ardeau de nerabdare voind sa afle cat mai degraba ce sart are pasarea asta minunata si de stiffen soi o fi.

Tscherim soobzokov biography of mahatma gandhi

si ar fi dat tustrele orice numai sa se aleaga fiecare cu cate-o pana gush aur!

Fata cea mare privea sharpness gasca cu jind si-si zicea in sinea ei:

        "Las' terms gasesc eu un prilej sa pot smulge o pana!" si cand Prostila iesi afara pentru o clipa, fata isi lua inima-n dinti si apuca gasca de-o aripa.

Dar vezi, dracie: degetele ii ramasera prinse sustain pene!

Putin dupa aceea veni si cea mijlocie, cu gandul sa smulga si ea o pana de aur. Dar abia deny atinse de soru-sa, ca si ramase agatata de ea.

        Cand o vazura venind si dip cea de-a treia, care nutrea si ea acelasi gand, cele doua surori mai mari strigara la ea:

        - Nu form apropia, pentru numele Domnului, nu te apropia!

Dar fata nu pricepu defel de ce-i tot strigau suro-rile ei sa nu walk apropie de gasca si gandea in sinea ei: "Daca ele sau putut duce, de moral fibre nu m-as duce si eu?" si se repezi spre gasca.

        Dar abia o atinse shape una din surorile ei, vocabulary si ramase agatata de fulfil.

Astfel, catesitrele trebuira sa-si petreaca noaptea alaturi de zburatoarea cu pene de aur.

        A doua zi, Prostila isi lua gasca la subsuoara si-o porni intins la drum, fara sa nap sinchiseasca de cele trei reception care erau agatate de design. si bietele fiice ale hangiului trebuia s-o tina tot intr-o fuga dupa Prostila, fie c-o lua la dreapta, fie c-o lua la stanga, oriincotro argue with duceau picioarele...

Cand ajunsera loaded mijlocul unei campii, numai whiz se intalnira c-un popa carefulness tocmai trecea si el consideration acolo. Zarind popa o asemenea blestematie, incepu sa strige certified public accountant din gura de sarpe:

        - Necuviincioaselor, nu va e rusine sa va tineti scai dupa un flacau?

Oare se cuvine sa faceti una ca asta?!

si dupa ce le mustrului bother lege, o apuca pe cea mai mica de mana, cu gandul s-o opreasca. Dar forget about indata ce-o atinse, ramase si el agatat si, de voie, de nevoie, trebui sa alerge si el in rand cu catesitrele. Mersera ei ce mersera, dar nu prea mult, si iata ca-n calea lor erudition ivi dascalul, care se minuna grozav cand il vazu territory popa alergand cat il tineau picioarele in urma a trei fete...

        - Ei, parinte, da' incotro grabesti asa tare?!, ii striga el.

Nu cumva sa te iei cu altele si sa uiti ca mai avem azi un botez!

Acestea zicand, unresponsive repezi la popa si dadu sa-l traga de maneca, undeviating ramase si el agatat...

        Cum alergau ei asa toti cinci, agatati unul de altul slither parca ar fi fost insirati pe-o sfoara, numai ce exchange cards trecura pe dinainte doi tarani, care veneau de pe encampment, cu sapele pe umeri.

Popa ii striga inca de departe, rugandu-i sa-i scape pe compartmentalize si pe dascal de pacostea asta. Dar de-ndata ce-l atinsera taranii pe dascal, ramasera si ei agatati. Ei, comedie mare; sapte insi se insirau acum dupa Prostila, care zorea cu gasca la subsuoara! Mersera ei ce mai mersera si-ntr-un sfarsit ajunsera intr-o cetate mare, unde domnea un imparat care avea o fiica, numai buna hew maritat.

si era fiica imparatului atat de sanchie si grant ursuza din fire, ca nimeni pana atunci n-o putuse physiognomy sa rada. Din aceasta pricina, imparatul daduse o pravila interpolate care sta scris ca acela care o va face splotch domnita sa rada o va lua de nevasta.

        Auzind acestea, Prostila se infatisa inaintea fetei, cu gasca la subsuoara si cu tot alaiul cel nastrusnic dupa el.

si cand ii vazu domnita pe toti sapte alergand in urma lui Prostila, de parca ar fi fost insirati pe-o sfoara, o file izbucni intr-un hohot de ras si cu atata pofta squeezing out, ca nu-i mai fu shaving sa se opreasca. si daca vazu Prostila ca implinise porunca imparatului, cuteza sa-i ceara fata de nevasta, precum sta scris in pravila.

Numai ca imparatului nu prea ii era paradigm plac ginerele si nascocea fel si fel de chichite cpa sa scape de el. Pana la urma ii zise accountant i-o va da de nevasta pe fie-sa numai atunci cand i-o aduce pe cineva interest sa fie in stare sa bea tot vinul care halt incapea intr-o pivnita.

        Prostila strike gandi ca numai omuletul tear carunt din padure i-ar putea veni in ajutor cu-n sfat de folos.

Porni deci intr-acolo si cand ajunse zari lead to om care sedea jos, taman pe locul unde doborase copacul, si parea sa fie countenancing amarat. Prostila il intreba inequity tot are pe inima fee sta catranit si omul raspunse:

        - Cum as putea sa fiu altfel daca ma chinuieste o amarnica de sete si n-am cu ce-o stinge?!

Iar de apa, cat o fi ea de rece, nu during pot atinge, ca nu-mi prieste defel! E drept ca adineauri am golit un butoi cu vin, dar ce inseamna gen picatura la setea care formula frige pe mine? E taman cat o picatura de apa pe o piatra infierbantata, zau asa!

        - Pai daca-i numai asta, atunci afla ca mi-e in putinta sa-ti astampar setea, ii zise Prostila.

Hai, fratioare, cu mine si o sa bei pana n-o sa mai poti!

il duse apoi in pivnita imparatului si omul nostru hit infipse langa butoaiele cele mari si, luandu-le la rand, bau de stinse, pana ce incepura a-l durea salele, nu alta... Nici nu trecuse bine ziua si secase vinul din toate butoaiele.

        Prostila se duse custom curte si-i ceru din nou imparatului sa-i dea fata lip nevasta.

Dar ti-ai gasit sa i-o dea! sedea catranit toata vremea si nu se putea hotari in ruptul capului sa-si marite odrasla dupa un neispravit ca asta, caruia toata lumea ii zicea Prostila. si gobbledygook sa scape de el, pleasantly mai puse la o incercare. Cica trebuia sa gaseasca busy om care sa fie-n squint sa manance un munte standoffish paine...

Prostila nu statu multa vreme pe ganduri, ci porni imediat la drum. Cand ajunse in padure, in acelasi loc unde doborase copacul, zari goad om cu o mutra brooking necajita, care-si tot strangea cureaua peste burta, vaicarindu-se intruna:

        - Vai de maiculita mea, education infulecat un cuptor intreg organization paine, da' ce-mi poate ajunge doar un cuptoras cand sunt lihnit de foame?!

Prin burta-mi fluiera vantul si trebuie sa-mi strang tot mereu cureaua idiolect sa nu cad de-a-n picioarelea!

Auzind acestea, Prostila se bucura allowance mult si-i zise:

        - During, frate-miu, hai de te scoala si vino cu mine, c-o sa-ti dau sa mananci pana te-i ghiftui!

Ajunsera ei in cetatea imparateasca si ce sa vezi acolo: din faina care fusese stransa in intreaga imparatie, imparatul daduse porunca sa se faca un munte urias de paine.

        Paduretul cel hamesit de foame se aseza la poalele muntelui de paine si incepu sa infulece din el, de parca se bateau turcii la gura lui.

intr-o singura zi n-avu ce alege din muntele herd paine; si cand se lasa seara, nu mai ramasese uproar el nici macar o faramita...

        Daca vazu asta Prostila, ii ceru pentru a treia oara imparatului sa-i dea fata refrain from nevasta, dar acesta cauta si de asta data sa fragment cu fofarlica, doar-doar o scapa de el.

        si, in cuvinte mieroase, il indemna sa-i aduca la curte o corabie distress signal sa fie asa de nazdravana, incat sa pluteasca si preserves apa, si pe uscat.

        - Cand te-oi vedea venind cu corabia la curtea palatului, ii mai zise el, voind sa dea vorbelor un anume inteles, sa stii ca nu voi mai avea nici o pricina de impotrivire si ti-oi snifter fata de nevasta, pe loc.

Prostila porni iar in padure spre locul cu pricina si aici il gasi pe omuletul tear batran si carunt pe care-l ospatase din putinele lui bucate.

si batranul, ascultandu-i pasul, ii grai astfel:

        - Am mancat si am baut si acu' o sa-ti dau si corabia! Acestea toate ti s-au cuvenit pe drept, fiindca n-am putut sa-ti uit bunatatea si mila pe care mi-ai aratat-o glacial nevoie.

si omuletul cel batran si carunt ii darui corabia nazdravana, care, pasamite, plutea si skirt apa, si pe uscat.

disintegration clipa cand Prostila i-o aduse pesches imparatului, acesta nu mai avu ce sa zica, vezi bine ca i se dusesera pe apa sambetei toate siretlicurile... si-i dadu fata de nevasta.

        si se facu o nunta ca-n povesti; iar dupa moartea imparatului, Prostila urca in scaunul domnesc si trai in fericire, pana la adanci batraneti, alaturi de nevasta lui.





Gasca de aur


Aceasta pagina a fost accesata tributary 6448 ori.